Denumirea tesaturii denim din care sunt confectionati blugii, provine din Franta sfarsitului secolului al XVI-lea, in orasul francez Nimes unde era folosita o tesatura denumita „serge de Nimes”, adica „stofa din orasul Nimes”. Termenul de „ jeans ” provine din expresia fanceza „bleu de Genes”, (albastru de Genova), o tesatura din lana si bumbac. In acea perioada, panza denim era facuta in Italia si vanduta in portul Genova pentru marinari, deoarece era cea mai rezistenta. Cea mai importanta diferenta dintre ele este ca denimul este tesut dintr-un fir colorat si unul alb, iar jeans din doua fire de aceeasi culoare.
In anul 1847, un negustor evreu din Germania pe nume Loeb Strauss (in 1850 il schimba in Levi Strauss) a sosit la New York, unde fratele sau vitreg facea afaceri cu tesaturi si haine. Strauss se implica in afaceri timp de cativa ani si in California vinde pantaloni din denim albastru catre minerii si crescatorii de vite care cautau un material ieftin, confortabil si rezistent.
Jacob Davis, un croitor evreu din Letonia si unul dintre colaboratorii lui Levi Strauss, a adaugat in anul 1872 niste tinte metalice la buzunarele acestor pantaloni pentru mai multa rezistenta. Pantalonii confectionati de catre acestia erau initial facuti din doc maroniu si denim albastru. Deoarece acesti pantaloni erau deosebit de ieftini, au ajuns in scurt timp foarte populari si in randul imigrantilor sositi in S.U.A. Levi Strauss si Jacob Davis si-au brevetat produsul pe data de 20 mai 1873, data oficiala de nastere a pantalonilor blugi.
Doua decade mai tarziu, au inceput sa apara firme rivale. Acestea erau Lee si Wrangler, fiecare marca avand modele si croieli specifice.
Anii ’30 reprezinta epoca western-ului, blugii fiind purtati de fiecare cowboy, dar si de actori de la Hollywood ca Gary Coopersi John Wayne in filme western. Din 1935 apare si primul model pentru femei, Lady Levi’s.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial productia de blugi s-a oprit, acestia fiind produsi doar pentru soldatii americani ca uniforma pentru timpul liber.
Cresterea popularitatii blugilor printre tineri incepand cu anii 1950, este atribuita si filmelor sau muzicii, cand vedete caJames Dean, Marlon Brando si Elvis Presley au promovat acest tip de imbracaminte.
Incepand cu anii 1960, blugii au devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale subculturii pop si hippy. In acesti ani, blugii au suferit cele mai multe schimbari: evazati, pictati, brodati, rupti, avand adaosuri de flori, panglici colorate sau mesaje antirazboi.
In 1970, Hal Burgess pune pe piata prima pereche de blugi „prespalati”. La sfarsitul anilor ’70, blugii au inceput sa fie fabricati si in alte tari decat America, astfel au ajuns sa fie purtati de oameni din intreaga lume.
Statele comuniste din Cortina de Fier nu au fost ferite de asaltul blugilor desi erau considerati un simbol al „decadentei occidentale”. Tinerii erau tot mai atrasi de ei si-i cumparau de pe piata neagra sau din magazine de tip consignatie la preturi care echivalau uneori chiar si cu un salariu mediu din acele timpuri.
In anii 1980, blugii au atras atentia si marilor designeri vestimentari ca Sergio Valente, Jordache, Calvin Klein, devenind piese de rezistenta in colectiile acestora.
Incepand cu anul 1995, apar blugii rap-erilor, de hip-hop. Formele sunt atat de largi, incat turul pantalonilor aproape ca atinge genunchii, iar talia e lasata atat de jos, incat lasa sa se vada din plin boxerii.
Mariah Carey lanseaza in anul 1999, o noua moda, blugii cu talie foarte joasa, fara betelie, care in doar cateva luni, ajung la un succes enorm.
Kate Moss aduce in anul 2006 blugii skinny cu sloganul “No Pain, No Gain”, care capata curand popularitate rapid.
Tipuri de croiala
Clasica (classic fit): sunt blugii in stil traditional: croiala urmeaza indeaproape linia corpului, relativ ingustati in dreptul coapselor si soldurilor, se stramteaza catre glezna, iar lungimea lor depaseste cu putin glezna.
Naturala (natural fit): ofera ceva mai mult spatiu in zona soldurilor si a turului pantalonilor si se ingusteaza usor catre glezna.
Relaxata (relaxed fit): asemanatoare croielii naturale, avand cracul pantalonului mai larg in zona coapselor, a spatelui si a soldurilor.
Stramta (slim fit): sunt croiti foarte aproape de corp, cu cracul pantalonului drept, dar ingustat pe toata lungimea sa.
Dupa croiala craculului, se pot distinge mai multe tipuri:
Ingustat catre glezna si stramt (slim): se ingusteaza pe masura ce coboara catre glezna si creeaza impresia unor picioare mai lungi
Drept (straight): este croit pe langa picior, usor largit, fara sa se ingusteze in partea inferioara, si este cel mai des intalnit in modelele cu talie joasa.
Usor evazat (boot cut): putin largit in dreptul gleznei, pentru a se potrivi pe cizma, fiind blugii preferati de cowboy
Foarte evazat (flared): se largeste mult in dreptul gleznei, asemanator stilului boot-cut.
