Influența anumitor tendințe asupra vestimentației de-a lungul timpului

Influența gulerelor albastre

Anii de după Primul Război Mondial au relativizat sistemul de valori burghez, iar regulile de la baza contactelor sociale, definite în profunzime de formalism și de bunele maniere, au început să slăbească, pregătind în vestimentație terenul pentru o epocă mai lejeră și mai puțin formală. Prin pătrunderea în moda bărbătească a unor articole purtate de muncitori, hegemonia stilului manierat al gulerelor albe, dominant la acea dată, a început să cedeze. Cămășile bărbătești apretate au fost înlocuite cu versiuni moi cu gulere lungi, fixate ferm, deseori în variante cu modele în culori închise. S-au răspândit ținutele fără cravată și fără sacou, iar locul costumului monocrom a fost preluat de combinații de sacouri, veste și pantaloni cu diverse modele mărunte și din materiale diferite.  Părți descoperite ale corpului bărbătesc devin acceptate: gulerul descheiat, brațele neacoperite, purtarea pantalonilor scurți.

Influența sporturilor de elită

Cămașa polo din bumbac, cu mâneci scurte, croită pe corp, având guler tricotat și buzunare, a fost prima piesă preluată din poloul de elită de către oamenii cu gusturi relaxate și purtat în combinații cu sacouri și pantaloni. Această direcție  a fost consolidată de renumitul jucător de tenis, René  Lacoste care, prin lansarea pe piață în 1927 a tricourilor cu semnul unui crocodil purtând numele său, a inaugurat moda produselor cu mărci. Pantalonii albi din gabardină, cu croială largă, sacoul-palton tricotat, puloverul de culoarea fildeșului, din material aspru, cu gâtul în V, cu bordură albastră, precum și sacoul sport albastru, din jerseu, cu borduri albe, au devenit acceptate la scară largă.În America, tricoul cu mânecă lungă, de culoare albă, cu dungi late și guler de pânză a jucătorilor de rugby a apărut, de asemenea, în imaginea vestimentară urbană. Vestele și puloverele tricotate cu modele folosite la schi au devenit populare datorită ducelui de Windsor, care le purta cu sacou din tweed și pantaloni largi din material aspru sau cu pantaloni scurți încheiați cu nasturi la genunchi, dar uneori le combina cu cămăși și cravate cu modele. Bluzele din bumbac, purtate la antrenamente de jucătorii de baschet, sport de masă în America, și pantalonii din același material, s-au răspândit și ca îmbrăcăminte de stradă. Astfel a intrat în vestimentație sweater-ul, care este o piesă comodă din bumbac gros, având imprimată pe piept numele sau sigla unei universități. La acesta s-au adăugat în curând pantalonii asemănători purtați de jucătorii de hochei, ducând la nașterea compleului din material tricotat pentru antrenamente sau pentru casă. În anii 70 imaginea străzii a fost din păcate invadată de variantele sale largi și de calitatea slabă, așa numitele „treninguri”. După zborul peste Atlantic al lui Charles Lindbergh, în anii 30, în garderoba masculină au apărut bluzonul scurt din piele, căptușit cu blană de oaie, cu buzunare, pantalonii de pânză, cămășile bej din bumbac moale și fermoarul, care după înregistrarea sa ca marcă în 1923, a devenit unul din accesoriile preferate ale articolelor de tip sport.

Influența vieții de la țară asupra vestimentației orășenești

Pardesiul de stofă în carouri, denumit Norfolk, preferat la vânătorile din provincie, începând cu anii 30 a apărut din ce în ce mai des sub formă de sacou sport la diverse evenimente organizate în orașe. Era deseori purtat cu cămăși englezești sau cu imprimeuri în diverse culori, cravate din cașmir și cu veste din lână bogate în modele, croite scurt. Acest stil de îmbrăcăminte este denumit azi vestimentație country. Tot atunci a devenit articol de îmbrăcăminte pentru timpul liber și puloverul gros din lână, cu guler îndoit, tricotat cu tehnica „unul pe față, unul pe dos”, purtat de pescari.

Atelierul de creație Claudiu Ungureanu este unul dintre singurele ateliere din Iași și din zona Moldovei care realizează costume bărbătești pe comandă.În trecut existau mai multe astfel de ateliere de croitorie, astăzi este doar un singur loc în care puteți găsi acest nivel de calitate și acesta este atelierul Claudiu Ungureanu.
Atelierul Claudiu Ungureanu are o tradiție de aproape 25 de ani în realizarea costumelor și rochiilor pe comanda. Din anul 1994, aici pe șoseaua Bucium nr. 24 din Iași, lucram cu țesături de cea mai buna calitate, manual. Prezentatori de televiziune, importanți oameni de afaceri, personalități din lumea media, poarta vestimentația marca Claudiu Ungureanu.