In Biblie gasim multe detalii despre stilurile vestimentare, culorile si materialele din care erau confectionate hainele ce se purtau cu sute de ani in urma.
Desigur, Biblia nu este o carte despre moda si stiluri vestimentare. Totusi, detaliile pe care le gasim in relatarile Bibliei pot face ca evenimentele mentionate sa prinda viata in mintea cititorului.
De exemplu, citim despre imbracamintea improvizata de Adam si Eva pentru a-si acoperi goliciunea, respectiv niste invelitori pentru coapse facute din frunze de smochin cusute laolalta. Mai tarziu insa, acestea au fost inlocuite cu vesmintele pe care le-a dat Dumnezeu: „vesminte lungi de piele“, care erau mai rezistente (Geneza 3:7, 21).
De asemenea, in capitolele 28 si 39 din Exodul gasim consemnari detaliate referitoare la vesmintele purtate de marele preot al Israelului. Acestea includeau o camasa de in, o roba alba, o esarfa tesuta, o tunica fara maneci, de culoare albastra, efodul brodat, pectoralul, precum si un turban cu o placa stralucitoare de aur. Simpla citire a descrierii modului in care au fost imbinate numeroasele materiale pretioase folosite pentru confectionarea acestor vesminte ne ajuta sa ne facem o imagine despre cat de impresionant era aspectul acestora (Exodul 39:1–5, 22–29).
Sa ne gandim si la imbracamintea profetului Ilie. Ea se deosebea atat de mult de imbracamintea celorlalti oameni, incat Ilie era recunoscut imediat dupa descrierea infatisarii sale: „Un om care avea un vesmant de par si salele incinse cu o centura de piele“. Sute de ani mai tarziu, unii au crezut ca Ioan Botezatorul era Ilie, probabil si pentru ca imbracamintea lui Ioan semana cu cea a lui Ilie (2 Regi 1:8; Matei 3:4; Ioan 1:21).
Tesaturi si culori
Biblia vorbeste de multe ori despre tipurile de materiale folosite pentru imbracaminte, despre culori si vopsele, precum si despre tors, tesut si cusut. Principalele tesaturi mentionate in Biblie erau din lana de oaie si din in. In Biblie, Abel este numit „pastor“ (Geneza 4:2). Insa Biblia nu spune ca Abel ar fi crescut oi pentru lana. In ce priveste inul, prima mentiune biblica referitoare la inul fin are legatura cu vesmintele cu care l-a imbracat faraonul pe Iosif in secolul al XVIII-lea i.e.n. (Geneza 41:42). Biblia nu spune ca evreii au folosit bumbacul pentru imbracaminte, insa acesta se folosea din vremuri stravechi in tarile din Orientul Mijlociu.
Intrucat atat inul, cat si lana aveau fibre subtiri, acestea erau toarse mai multe la un loc pentru a forma fire de diferite grosimi. Apoi, firele erau tesute si se obtineau bucati de panza. Firele si tesaturile erau vopsite intr-o multime de culori. Dupa aceea, tesatura era taiata pentru a se confectiona vesminte. Articolele de imbracaminte erau adesea impodobite cu broderii. In aceste broderii se combinau fire de diverse culori, ceea ce facea ca vesmintele sa arate mai bine si sa fie mai scumpe (Judecatorii 5:30).
Biblia mentioneaza de multe ori albastrul, purpuriul si stacojiul drept culori folosite pentru vopsirea tesaturilor. Israelitilor li s-a poruncit sa-si puna „un snur albastru“ la vesminte, „deasupra marginii cu franjuri“, ca aducere-aminte a relatiei speciale pe care o aveau cu Dumnezeul lor, Iehova (Numerele 15:38–40). Cuvintele ebraice tekélet, o nuanta de albastru, si ’argamán, tradus de obicei prin „purpuriu“, denumesc culorile folosite pentru vesmintele marelui preot si pentru alte articole decorative din tabernacol si din templu.
