Tom Wolfe are un viciu. Ca una dintre cele mai significante figuri din domeniul cultural al anilor 60, ale carui opere – The Electric Kool-Aid Acid Test si The Bonfire of the Vanities- au primit aprecierea criticilor, Wolfe se destainuie in eseul sau pentru NY Herald Times Tribune (1966) ca are o obsesie pentru butonierele de la costumele sale.
Citat din The Secret Vice:
“Butoniere reale. Asta e! Barbatul poate, cu degetul mare si aratatorul, sa-si descheie maneca la incheietura pentru ca acest tip de costum are butoniere reale. Tom, baiatule, e teribil. Odata ce stii despre ce e vorba, incepi sa observi. Tot timpul!”
Fidel credintei lui Tom, barbatii care se regasesc imersati in cultura croitoriei ar putea intr-o zi sa se lase in voia acestui ‘viciu’ de severa apreciere pentru butonierele handmade, de parca butoniera ar putea, in sine insasi, sa semnaleze calitatea mestereasca, doar printr-un singur coup d’oeil(privire). Si se pare ca acesti barbati nu doresc sa vorbeasca despre fixatia lor, intrucat toata experienta se simte ca o initiere incetinita intr-o fraternitate selecta a ‘barbatilor care stiu’.
Daca ati avut ocazia sa vorbiti cu un croitor sau doi, si s-a intamplat sa fiti imbracati intr-un costum in acel moment, s-ar putea sa fi observat cum majoritatea croitorilor par sa-si directioneze imediat privirea asupra butonierei reverului dumneavoastra. De ce? Raspunsul s-ar putea gasi in perceptia ca micile detalii, ca butoniera, vorbesc despre calitatea intregului costum; sau poate motivul se afla in notiunea trecuta cu vederea ca modul in care o butoniera e croita poate fi o forma de semnatura a croitorului, si serveste ca mijloc de dezvaluire a identitatii maestrului care a creat costumul. E dificil sa disputi ca, desi o butoniera bine croita e subtila si simpla, butoniera insasi se comporta ca un fel de radar care poate indica nivelul caitatii intregului outfit pentru altii care stiu meseria.
Apropiere de Eleganta
Prin observatie, putem concluziona ca ar putea exista doua ‘scoli ale gandului’ opuse, referitoare la infrumusetarea finelor detalii la un costum. Un motto este ‘daca il ai, nu ezita sa-l etalezi (discret)’. Cu acest mod de gandire, experienta intreaga a unui costum handmade include a lasa o butoniera libera la maneca (practica care a originat de la chirurgi care deseori aveau nevoie sa-si descheie manecile si sa si le rasuflece ca sa poate lucra). Acesti barbati, asemanatori in gandire, ar putea prefera de asemenea o eticheta perfect vizibila in interiorul paltonului care sa declare numele casei de moda si numele intreg al detinatorului hainei. Un tighel puternic si o singura butoniera contrastanta prin culoare sunt de preferat. Si pentru cei mai indrazneti, firele de tesatura pot fi imbogatite cu aur sau chiar cu numele intreg al detinatorului croit in material.
Cu totii savuram un pic de sclipire si glorie cateodata, si aceasta abordare a costumului la comanda nu e nici buna nici rea, ci doar un indicator a preferintelor unei persoane de a investi in propria imbracaminte.
O alta abordare a costumului handmade este adoptarea discretiei si modestiei, fara a face compromisuri la nivel de calitate. Este exact diferenta dintre a alege un Aston Martin vopsit rosu stralucitor si unul facut la comanda in gri otel. Ambele alegeri au un rezultat incredibil, dar personalitatea detinatorilor acestor masini e cu siguranta diferita.
Detinatorul unui costum handmade discret simte placere in cunoasterea calitatii costumului sau, calitate care nu este evidenta. Unii ar privi pe acest barbat al discretiei ca avand o aparenta imaculata, fara a avea vreo idee de ce sau cum acesta poarta asemenea infatisare magnifica. Butonierele milaneze, plasarea cu grija a crestaturii reverului si etichetele ascunse sunt o placere pentru acest barbat, si va putea fi inteles numai intre alti camarazi care cauta sa cucereasca eleganta.
Cu totii gasim placere in sentimentul de ‘a apartine’ si ‘a sti’. Discretia te face sa te simti parte dintr-un club exclusiv si respectabil, ai carui membri savureaza aromele maestriei ridicate la un nivel mai inalt si cauta sa inteleaga miscarea mainii necesara pentru croirea unei butoniere sau chiar si povestea personala a croitorului.
Butonierele sarbatorite
Butoniera inspira aceste reflectii asupra sensurilor si povestilor din spatele croitoriei fine. In calatoria spre a intelege butoniera, trebuie sa tinem cont de faptul ca ea insasi poate servi de asemenea ca amprenta pentru identificarea croitorilor individuali.
Unora li s-ar parea ca e prea multa agitatie in jurul butonierei handmade. Dar croitul acesteia la mana poate fi o sarcina capitala pentru un costum la comanda. Pentru a compara butonierele facute la masina versus cele la mana, butonierele create la masina sunt mai intai cusute si apoi taiate. Alternativ, butonierele handmade sunt mai intai taiate si apoi cusute. Nu exista loc pentru greseala, din moment ce butonierele sunt taiate dupa ce aproape intregul costum e desavarsit, ridicand pretentiile la o taietura si cusatura perfecta a butonierelor.
Butoniera lucioasa Asolsa Lucida, provenita cel mai probabil din regiunea Abruzzi din Italia, e preferata de asemenea si in Paris, ai carui croitori (proveniti de obicei din Italia) o numesc butoniera Milaneza. Firul de matase, cheia intregului look, e de obicei de la Guterman si e cunoscut ca Agreman.
Acum aruncati o privire peste croiala unor butoniere de la case de moda cunoscute sau necunoscute. Aceste poze arata in principiu butoniera milaneza. Dar dupa cum vedeti butonierele handmade pot avea diferite forme si chiar o suprafata mai plata. O chestiune de gust.
Paul Grassart :
Cifonelli :
Tom Ford :
Chittleborough & Morgan – Savile Row :
Mariano Rubinacci :
Francesco Smalto Couture :
Brioni (butoniera din fata) :
Avand in vedere orele de lucru si maiestrie investite in crearea butonierei handmade, aceasta lucrare unicata si exclusivista isi merita cu siguranta momentul sau de glorie si apreciere.
