Rochia de mireasa nu a fost întotdeauna alba, cum se intampla in cele mai multe cazuri in zilele noastre. Miresele din trecut preferau rochii de mireasa de orice culoare, de la albastru la argintiu, de la rochii inflorate la rochii brodate cu fire de aur sau argint. S-au purtat chiar si rochiile negre, acestea semnificand la momentul acela solemnitatea momentului.
Daca sunteti curioase de ce paleta coloristica este atat de limitata cand vine vorba de rochiile de mireasa, afla ca obiceiurile nu au fost deloc atat de stricte ca in zilele noastre si ca impunerea culorii alb a fost ea insasi o revolutie.
Pur si simplu preferinta pentru o alta culoare decat alb, a avut o mare influenta in trendul vestimentar al mireselor, iar capriciile tinerelor aristocrate ale acelor vremuri aveau sa-si puna o amprenta puternica in societate.
Prima rochie alba a fost purtata de miresele din Egiptul Antic, acum mai bine de 2000 de ani. Acestea obisnuiau sa imbrace mai multe randuri de drapaje albe, din materiale simple, pentru cununia religioasa.
In unele tari albul este simbolul bucuriei, in Grecia de exemplu este o culoare de sarbatoare, astfel ca nu intamplator mireasa isi alege o rochie alba la nunta.
Voalul colorat era un accesoriu special, folosit atat de miresele romane cat si de cele elene, cu care acestea isi acopereau fata, in semn de devotament si supunere fata de sot.
Primul document oficial care aminteste de rochia alba de mireasa apare in secolele 15-16, cand Anna de Bretania sa casatorit cu regele Louis al XII-lea al Frantei.
Fiica lui Henry al VI-lea, Margaret Tudor, a fost imbracata in ziua nuntii sale cu o rochie de damasc alb, tivita cu rosu-stacojiu, aceasta fiind culoarea traditionala a familiilor regale.
În anul 1612 printesa Elisabeta, fiica lui James I, a purtat o rochie argintie, brodata cu perle, fir de argint si pietre pretioase.
Trecerea de la alte culori la alb
Tinuta de nunta devine mult mai bogata si rafinata, incepand cu secolul al 18-lea si pana la jumatatea secolului 19. Miresele, cu precadere cele care apartineau caselor regale, alegeau materiale scumpe, iar culorile preferate erau argintiu cu rosu. In anul 1840 insa, Victoria I a Angliei, a fost prima care a purtat o rochie alba de mireasa, in locul uneia argintie.
Rochia sa de mireasa a fost din satin si dantela delicata, impodobita cu flori de portocal. Aceasta rochie de mireasa avea sa fie un promotor pentru generatiile viitoare. Datorita lipsei detergentilor pentru albire, intretinerea acesteia era destul de dificila, iar din acest motiv nu era deloc populara in fata altarului. Astfel, miresele care vroiau sa poarte simbolul puritatii în ziua nuntii alegeau rochii de culoare albastra.
Dupa casatoria Reginei Victoria multe femei din randul familiilor aristocrate au inceput sa poarte rochii albe la nunta. Inainte de acest eveniment insa femeile puteau alege orice culoare pentru rochia de mireasa, mai putin rosu si negru, culori care erau asociate prostitutiei si respectiv doliului. Se pare ca acest curent si-a pus o amprenta din ce in ce mai mare la inceputul secolului 20, cand au aparut magazine care au inceput sa comercializeze rochii albe de mireasa.
Rochiile de mireasa erau legate de stilul victorian al rochiei de mireasa alba cu maneci lungi, voal lung din cap pana în picioare si de gulerul înalt ce imbraca în întregime gatul. Indiferent originea modei sau legenda, astazi miresele prefera rochia alba, simbol al puritatii, inocentei si virginitatii.
